Skip to content

Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”

Biserica Sf. Ioan Botezătorul a fost ridicată între anii 1770 și 1780, cu un stil arhitectural baroc vienez.

Cunoscută și ca biserica din cimitir, sfântul lăcaş de închinăciune se află amplasat în cimitirul vechi al oraşului Caransebeş şi este apărată de un zid exterior de piatră, pe locul unde în vechime erau zidurile de apărare ale cetăţii Caransebeşului. În trecut, cimitirul adăpostea o biserică din lemn, dovezile existenței acesteia păstrându-se până astăzi, și anume crucea monumentală numită „Crucea lui Răbăgia” și terenul puțin mai ridicat, care indică locul unde a fost tinda bisericii de lemn.

„Crucea lui Răbăgia”, aflată puţin mai sus de biserica actuală, deasupra criptei protopopului Theodor Roşca, arată locul unde se afla altarul vechii biserici.

A fost sfinţită la 11 mai 1781 de către episcopul Caransebeşului şi Vârşeţului Vichentie Popoviciu – conform inscripţiei ce se află în biserică. Zugrăvirea s-a făcut ceva mai târziu, în 1787, în stil neobizantin, de către doi zugravi şi un ucenic, toţi cunoscuţi doar după prenumele Ion. Pardoseala bisericii a fost din piatră combinată cu mozaic. Biserica a avut şi trei clopote turnate în Timişoara la 1790 şi 1791 şi, respectiv, în Graz la 1796. În timpul incursiunii turceşti din 1788, biserica a suferit grave stricăciuni ale zugrăvelii şi altarului, întrucât se pare că trupele turceşti au folosit biserica drept reşedinţă de campanie în timpul operaţiunilor militare. După pagubele suferite, s-au început lucrări de reparare şi renovare ce s-au terminat în 18 octombrie 1808, cheltuielile fiind acoperite de către comerciantul local Manoilă Stancovici şi soţia acestuia, Marta. Aceste date sunt consemnate în inscripţia lăcaşului sfânt. În 1855 turnul s-a acoperit cu tablă de cupru, iar învelitoarea a fost înlocuită cu tinichea. O nouă reparaţie capitală s-a făcut bisericii în 1927 cu sprijinul arhitectului Ioan Precop şi a fiului acestuia. Biserica s-a rezugrăvit pe exterior şi s-a refăcut şarpanta şi învelitoarea turnului de către dulgherul Dimitrie Călţun.

De asemenea, în anul 1960 picturile şi zugrăveala bisericii au fost reîmprospătate de pictorul Petru Lazăr şi de meşterii zugravi Dimitrie Călina şi Nicolae Ambruş, iar învelitoarea de tablă a fost şi ea înlocuită.

Lucrări ample de renovare interioară şi exterioară s-au făcut în cursul anilor 2006-2008 când, în interior, s-a pavat biserica, s-au zugrăvit naosul şi pronaosul, s-a schimbat mobilierul, s-a refăcut Sfântul Prestol, iar, la interior, biserica a fost refăcută în totalitate cu tencuială nouă şi acoperiş refăcut.

Cimitirul ce înconjoară biserica odihneşte personalităţi de seamă pentru istoria oraşului Caransebeş şi pentru istoria întregului Banat. Aici îşi găsesc veşnica odihnă ierarhi, preoţi şi oameni dedicaţi Bisericii şi Neamului. Dintre aceştia, amintim pe episcopii Caransebeşului: Ioan Popasu, Nicolae Popeea, Filaret Musta şi Emilian Birdaş sau preoţii: dr. Iosif Iuliu Olariu, dr. Cornel Corneanu, Romulus Ancuşa, Isaia Suru şi Andrei Ghidiu, ori personalităţi laice cum ar fi Ştefan Velovan, Patriciu Dragalina, Iuliu Vuia, Dimitrie Cuzma, Pavel Jumanca şi generalul Traian Doda.

 

Sursă text: http://ziarullumina.ro/biserica-sfantul-ioan-botezatorul-din-caransebes-16911.html

1,076 total views, 3 views today

Primary Sidebar

Translate »