Mănăstirea Brebu a luat fiinţă în anul 1997 din iniţiativa primarului comunei Brebu, domnul Ioan Păcurariu, a credincioşilor din satele învecinate şi a familiei Toma Iţariu, care a donat terenul necesar construirii unei aşezări monahale, în locul numit Valea Popii, între localităţile Brebu şi Soceni. În 15 noiembrie 1997, în şedinţa Consiliului Eparhial al Episcopiei Caransebeşului, s-a aprobat construirea acestui aşezământ ca schit de măicuţe.

Piatra de temelie pentru biserică şi pentru clădirea care cuprinde trapeza, bucătăria, chiliile maicilor şi un arhondaric s-a pus în toamna anului 1997. În anul următor, 1998, conducerea acestei mănăstiri i se încredinţează monahiei Sofronia Crâşmar, venită împreună cu 4 maici de la mănăstirea Vasiova-Bocşa. Prin osteneala monahiei Sofronia dimpreună cu obştea monahală şi ajutorul credincioşilor din Brebu, Soceni, Ezeriş, Cornuţel, Ruginosu şi cu sprijinul oamenilor de bună credinţă din Reşiţa şi Caransebeş, construcţia bisericii s-a definitivat şi a fost sfinţită la 1 octombrie 1999. Biserica are 13,20 m lungime, 4,60 m lăţime şi 25 m înălţime.

În anul 2000, la propunerea chiriarhului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ridicarea lăcaşului la rang de mănăstire cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Ansamblul monahal ce cuprinde paraclis de vară, corp de chilii, trapeză şi ateliere de croitorie şi pictură s-a definitivat în roşu, urmând să fie finisat.

Intrarea pe drumul de acces spre mănăstire se face pe sub o frumoasă poartă din lemn de stejar, sculptată în stil maramureşean de către meşterul Ioan de la Năneşti, în anul 2001. În prezent cele 10 vieţuitoare, sub îndrumarea maicii stareţe monahia stavroforă Magdalena Ghindaş, întreprind eforturi de înfrumuseţare a bisericii şi de definitivare a ansamblului monahal. Dintre activităţile administrativ-gospodăreşti amintim grădinăritul.

Sursă http://www.episcopiacaransebesului.ro/manastiri.php?manastire_id=5