Centrul municipiului Caransebeș reprezintă un muzeu în aer liber al clădirilor istorice. Culoarul istoric, spiritual și cultural al clădirilor, peste care străjuiesc platanii seculari ai parcului central, se deschide înaintea vizitatorului precum o carte în ale cărei pagini sunt scrise, cu slove arhitecturale ce transcrise în cuvinte ar purta pecetea alfabetului chirilic, poveștile locului.
Printre clădirile cele mai grăitoare din centrul municipiului de pe Timiș și Sebeș se numără Episcopia Caransebeșului, care, din anul 2019, găzduiește colecția muzeală ce poartă numele episcopului Elie Miron Cristea, al treilea episcop al Eparhiei caransebeșene, ctitorul moral al noii Catedrale Episcopale „Învierea Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” și primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Asemenea unei nestemate, adăugată tezaurului turistic nu doar al municipiului Caransebeș, ci al întregului județ cărășean, colecția muzeală îmbogățește patrimoniul spiritual, istoric și cultural prin expoziția permanentă care evidențiază personalitățile, dar și viața bisericească din Banatul de Munte, prezentând activitatea Episcopiei Caransebeșului încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea până în anul 1996.
Pășind în sălile colecției muzeale, îți pare că pășești într-o mașină a timpului, care te poartă în vechi lăcașuri de cult din Banat, îți descoperă vechile ediții ale Bibliei și vechi cărți liturgice, și îți face cunoștință cu ierarhii care au păstorit Eparhia Banatului de Munte de-a lungul timpului. Pe fondul glasului tânărului muzeograf care povestește istoria fiecărui obiect de cult și operă de artă, călătoria în timp te va face să conștientizezi bogăția spirituală a zonei noastre.
Caracterul spiritual al Țării Gugulanilor și al întregului Banat de Munte este reprezentat de obiecte liturgice, precum potirul (sec. XVII), set de sfinte vase (1856), Cruce filigranată (sec. XVIII), antimis (1743), dar și de cărțile bisericești scrise în limba română cu litere chirilice, precum Noul Testament și Psaltirea de la Bălgrad (1648), Pravila de la Târgoviște (1652), Evanghelia de la Snagov (1697) și un Ceaslov (1854). De asemenea, pereții sălilor colecției muzeale poartă frumusețea unor vechi icoane din diferite parohii ale Eparhiei, dar și din alte țări, precum Rusia, realizate cu tehnici vechi ale iconografiei.
Pe lângă obiectele de cult, alte exponate deosebite ale colecției sunt Diploma imperială de înființare a Episcopiei Caransebeșului (6 iulie 1865), harnașamentul episcopului Ioan Popasu, o vedere cu Primăria Municipiului Caransebeș, semnată de scriitorii Ion Minulescu, Mircea Rădulescu, Liviu Rebreanu și Alexandru Cazaban, trimisă mitropolitului primat Miron Cristea.
La loc de cinste în colecția muzeală eparhială stau tablourile ierarhilor Ioan Popasu, Nicolae Popea, Miron Cristea, Iosif Traian Badescu, Filaret Musta, Vasile Lăzărescu, Veniamin Nistor și Emilian Birdaș, arhiereii sub cârjele cărora a stat spiritualitatea bănățeană.
Colecția muzeală „Episcop Elie Miron Cristea” își deschide porțile pentru vizitatori de luni până vineri, între orele 9:30-15:30. Accesul se face de pe Strada Nicolae Corneanu, nr. 5 (Magazinul Diecezan – Centrul Civic).
Sursă foto: Episcopia Caransebeșului
