La 8 decembrie 1860, se năștea la Caransebeș Ioan Drăgălina, cel care avea să devină unul dintre cei mai bravi generali români angrenați în luptele din Primul Război Mondial. A trecut prin toate treptele ierarhice militare, și anume căpitan (1893), maior (1899), locotenent-colonel (1908). În perioada 1908-1911, lt.col. Ioan Drăgălina a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie din București. La începerea Primului Război Mondial avea gradul de general de brigadă și comanda Comandamentului 3 teritorial.

În aprilie 1911, Ioan Drăgălina a fost avansat colonel și numit comandant al Regimentului 34 din Constanța. În această perioadă, a fost decorat cu Ordinul Coroana României, clasa IV. În anul 1915, a fost avansat la gradul de general de brigadă. În perioada neutralității României (1914-1916), s-a ocupat cu realizarea de lucrări de fortificații pe Valea Prahovei.

În anul 1916, în dimineața zilei de 12/25 octombrie, a avut loc cea mai importantă operațiune a generalului, cea în urma căreia a fost împușcat în brațul stâng și în omoplat. Brațul a trebuit amputat și, deși operația a decurs bine și starea generalului părea că se îmbunătățește, spre seară s-a declanșat septicemia, care i-a adus moartea în seara zilei de 24 octombrie/9 noiembrie 1916. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor (Bellu Militar) din București.