Eftimie Murgu s-a născut la 28 decembrie 1805 la Rudăria, satul natal purtându-i astăzi numele. Și-a început studiile în comuna natală, apoi la Caransebeş. Începând cu anul 1826, Eftimie studiază la Seghedin filosofia, apoi se transferă la Budapesta, unde studiază Dreptul, pe care îl termină în anul 1830 cu rezultate foarte bune.

El își începe activitatea în 1830, cînd intră în viața publică odată cu tipărirea lucrării sale „Combaterea dizertației” – (Wiederlegung) – ca răspuns împotriva defăimărilor maghiarului Sava Tököly, care punea la îndoială autenticitatea limbii și istoriei poporului român. La activitatea cărturărească a lui Murgu se adaugă și faptul că a fost unul din deschizătorii de drum ai învățămîntului filosofic în limba română.

În toată activitatea sa, Eftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic, lucru dovedit prin implicarea sa în Revoluția din 1848, fiind marele „căpitan” al bănățenilor, dar și prin votarea detronării habsburgilor, în anul 1849 în Dieta de la Debrețin, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va fi condamnat la moarte. Se declară împotriva oligarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbești, dispută ce avea ca temei și scop obținerea dreptului ca Biserica Ortodoxă din Banat și Transilvania să-și desfășoare activitatea în limba maternă.

Eftimie Murgu a fost unul dintre cei mai clarvăzători revoluționari democrați pașoptiști români. În concepția sa revoluționară,  era un adept înflăcărat al ideii de republică, un neobosit luptător pentru desființarea relațiilor feudale, cît și pentru unitatea națională a românilor.

S-a stins din viaţă în data de 8 mai 1870 la Budapesta, unde a și fost înmormântat. Osemintele sale au fost aduse în ţară în 1932 şi reînhumate în cimitirul de la Lugoj.

Surse text & foto http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Eftimie_Murgu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Eftimie_Murgu