S-a născut la 23 aprilie 1884 la Apadia, avându-l ca frate pe preotul Liviu Corneanu, tatăl mitropolitului Nicolae Corneanu al Banatului.
A absolvit Teologia la Cernăuți, iar la încheierea studiilor teologice, a plecat în străinătate, unde a absolvit filosofia și sociologia la Viena și Berlin. În anul 1909, a fost ales secretar consistorial la Caransebeș.
Dr. Cornel Corneanu a însuflețit și coordonat mai multe societăți cultural-artistice din municipiul nostru, precum „Societatea de cântări și muzică”, „Casina română”, „Reuniunea femeilor române”, „Frăția Ortodoxă Română”. De asemenea, a fost membru al ASTREI (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român) bănățene. A publicat numeroase studii, a fost redactor al „Foii Diecezane”, iar în anul 1918, redactor și proprietar al publicației „Lumina”, ziar de propagandă pentru Marea Unire.
Trebuie menționat semnificativul rol pe care dr. Corneanu l-a avut în realizarea celui mai important deziderat al poporului român. În 7 noiembrie 1918, la inițiativa lui, s-a ținut Adunarea de la Caransebeș, la care s-a înființat Consiliul Național local și s-a hotărât înființarea Gărzii Naționale Române cu filiale în fiecare comună. A luat parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, fiind ales membru al Marelui Sfat Național și al delegației care a prezentat actul Unirii la București.
În anul 1927 a fost numit prefect al județului Caraș-Severin. A fost și deputat în Parlamentul României.
