Amplasată în centrul civic al municipiului Caransebeş, mai exact în fața Catedralei Ortodoxe „Învierea Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, statuia lui Elie Miron Cristea, episcop de Caransebeş şi întâiul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, îl înfățișeaza în mărime naturală pe acela care a participat, alături de Episcopul Iuliu Hossu, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, unde a dat citire actului unirii bisericilor strămoşeşti. A făcut parte din delegaţia românilor din Transilvania care a prezentat Actul Unirii la Bucureşti.
Ca episcop al Caransebeșului, Miron Cristea a desfăşurat o amplă şi energică activitate de promovare a culturii naţionale.Pe plan naţional, s-a remarcat prin sprijinirea activă a luptei pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni şi participarea la evenimentul Marii Uniri înfăptuite la 1 Decembrie 1918.
În anul 1920, în ziua de 1 ianuarie, a fost învestit ca mitropolit primat, regele Ferdinand încredinţându-i toiagul arhipăstoresc, simbol al autorităţii chiriarhale şi al înaltei demnităţi ierarhice.
După întronizarea de la Bucureşti, Miron Cristea s-a întors la Caransebeş și a făcut şi o donaţie de 30.000 de coroane episcopiei pe care a condus-o, banii urmând a fi împărţiţi la fondul pentru zidirea unei noi catedrale, la ridicarea căminului studenţilor bănăţeni şi la construcţia bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Miron”, al cărei ctitor a fost.
După ce a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, prin învestitura din 1 noiembrie 1925, Miron Cristea a devenit şi un simbol al românilor de pretutindeni.